De partea unui campion

ChanceCursele de cai fac parte din cultura franceză. Pentru că eu sunt în continuă adaptare la această cultură, săptămâna trecută am fost la hipodromul din Vincennes, regiunea pariziană. Nu pariez pe cai, nu astept să mă lovească norocul, ci doar admir caii şi competiţia. În spatele unei curse reuşite se află peste 2000 de ore de antrenament pe an.

Am fost surprinsă când în faţa mea a apărut un copil pe care îl cunoşteam. Le-am cerut permisiunea însoţitorilor şi am făcut poza care însoţeşte acest articol. Nu îl mai văzusem de trei ani de zile, din perioada în care eram rezidentă pe secţia unde era internat el. Acest copil are acum 10 ani. În acelaşi salon cu el mai era un băieţel care avea o poveste asemănătoare şi care a murit anul acesta.

El era pacientul meu pentru că are o boală neuro-musculară gravă. Oricum aş încerca să redau aceste lucruri, povestea lui are o parte tristă. Faţă de foarte mulţi copii din lumea aceasta, el a avut şansa să fie îngrijit la un mare centru din Franţa. Săptămâna trecută a fost cu mine la cai, a ales calul cu numărul 10, iar acest cal a ieşit castigator. Pe lângă bucuria de a fi de partea campionului, acest copil, în ciuda bolii lui, petrecea o zi în aer liber. Era o zi frumoasă de sfârşit de vară.

El poate să se deplaseze cu ajutorul unui cărucior electric, pe care îl ghidează cu încheietura mâinii. Pentru mine, cazul lui e impresionant pentru că acest copil nu mai poate să respire singur, muşchii lui nu-l ajută. De când starea lui s-a agravat, balonaşul de la sonda de intubaţie traheală îl împiedică să vorbească. Capul şi trunchiul îi sunt susţinute cu ajutorul unui corset special. Este hranit printr-o sondă de gastrostomnie. De el şi de alţi copii cu probleme asemănătoare se ocupă o echipă medicală foarte competentă. Îngrijirea lui costă aproximativ 2000 de euro/zi, bani pe care îi plateşte statul francez din asigurările de sănătate.

În cazul lui se folosesc toate mijloacele existente la ora actuală pentru boala lui, şi chiar dacă geanta agăţată de cărucior este ruptă, vă asigur că nu îi lipsesc medicamentele necesare. Dacă ar exista un alt tratament care să fie eficient pentru el, acesta ar fi folosit. Cu tristeţe vă spun că într-o zi, nu foarte îndepărtată, echipa medicală care se ocupă de el nu va mai putea tine moartea la distanţă.

Referitor la toate interventiile prin care acest copil a trecut, unii ar zice, de ce să se chinuie?

Pentru o zi cu soare,
Pentru cerul albastru,
Pentru a fi de partea unui campion,
Pentru că poate să meargă acolo unde şi eu, cu două măini şi două picioare care mă ascultă, pot să merg.

Cred că e inutil să vă spun care e soarta unui astfel de copil în România. E o ţară, în care supravieţuim cu greu, în momentul actual şi noi …cei cu mâini şi picioare care ne ascultă.

Ca să ne tratăm copii bolnavi, ca să le mai dăm o zi cu soare, cu toţii ar trebui să facem ceva.

Tu ce faci azi, pentru ca în viitor viaţa ta să fie mai buna?

Dacă ti-a plăcut acest articol, dă-i share.

Dacă vrei să primeşti un mail de fiecare dată, când public un nou articol, dă click:
ÎNSCRIE-TE
şi vei primi GRATUIT:
Ghidul pentru un somn bun.pdf
şi Somnul pentru proaspeţii părinţi.pdf
link spre formular de înscriere
Spune-mi părerea ta, într-un comentariu, sau scrie-mi!

Valentina
valentina@parintifericiti.com.
http://forms.aweber.com/form/27/1189952427.htm

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;De partea unui campion&8221;

  1. Un om nu se naste degeaba cred eu, viata ii e daruita si oricine trebuie sa se lupte pentru ea si sa se bucure de orice clipa frumoasa. Cartea mea pe care am scris-o si va fi publicata in curand are ca subiect cum invinge o persoana moartea bucurandu-se de viata, de cea ce ii place fara sa-i pese ca este altfel, ca poate va muri sau de gura celor din jur. Avem doar o viata, trebuie sa ne bucuram de orice clipa frumoasa, sa descoperim ce anume ne place si sa facem aceste lucruri. Psihicul, atitudinea conteaza cel mai mult in fata unei boli, e cel mai bun medicament. In tara inca se mai lucreaza la acest aspect, s-au schimbat foarte putine lucruri in aces sens. De multe ori parintii sau adultii nu sunt invatati sa nu se dea batutri in fata bolii si atunci se intampla inevitabilul.

Comentariul tău:

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s